Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge sau este blocat, ambele cazuri prevenind sângele și oxigenul să ajungă la țesuturile cerebrale.
Fără oxigen, neuronii și țesuturile din jur încep să moară după doar câteva minute, un studiu publicat în 2018 [1] menționând că accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cea mai mare cauză de deces la nivel mondial cu o rată anuală de deces de 5.5 milioane.
Această afirmație pare a fi susținută și de către Organizația Mondială a Sănătății [2] care a precizat că accidentul vascular cerebral afectează anual 15 milioane de persoane dintre care aproximativ 5 milioane își pierd viața și 5 milioane rămân cu dizabilități permanente.
Accidentul vascular cerebral poate fi de 3 tipuri și anume:
- Accident vascular cerebral ischemic – Tipul cel mai des întâlnit de AVC, acesta apărând în urma blocării circulației sanguine și a oxigenului către o anumita zonă a creierului;
- Accidentul vascular cerebral hemoragic – Care apare în urma ruperii unui vas de sânge;
- Accident vascular cerebral tranzitoriu – Caracterizat prin întreruperea temporară a circulației sanguine către creier, aceasta revenind la normal însă după o perioadă scurtă de timp, fără a fi nevoie de tratament specific.
Datorită numărului mare de cazuri și a severității acestei afecțiuni, în continuarea acestui articol vom discuta despre cele mai frecvente cauze care pot duce la apariția unui accident vascular cerebral, pentru ca tu să fii cât mai bine informat cu privire la sănătatea ta și a celor apropiați ție.
3 cauze ale accidentului vascular cerebral
Deoarece AVC-ul ischemic apare datorită întreruperii circulației sanguine către creier, iar cel hemoragic datorită ruperii vaselor de sânge, cauzele care pot duce la aceste situații pot fi numeroase. Cu toate acestea, cele mai des întâlnite cauze de AVC indiferent de tip includ:
Ateroscleroza
Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale ischemice apar din cauza aterosclerozei, o afecțiune cardiovasculară caracterizată prin depunerea de grăsimi pe pereții vaselor de sânge, rezultând în cele din urmă la îngustarea acestora și la întreruperea sau blocarea completă a sângelui în anumite zone ale corpului.
Chiar dacă au fost evidențiați mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea de dezvoltare a aterosclerozei, cauza exactă nu este știută încă, motiv pentru care nu se poate explica de ce unele persoane dezvoltă această afecțiune iar altele nu.
Cele mai citite articole
Factorii de risc care pot duce la formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge includ: nivelul ridicat de colesterol și de trigliceride, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, sedentarismul și dietele bogate în grăsimi saturate.
Fibrilația atrială
Fibrilația atrială reprezintă o tulburare de ritm cardiac care poate crește riscul de apariție a accidentului vascular cerebral și a insuficienței cardiace, printre multe altele.
Aceasta apare atunci când cele două camere superioare ale inimii (atriile) încep să se contracte rapid și haotic, rezultând astfel la o reducere a funcționalității inimii și a eficienței de pompare a sângelui în întregul organism.
Fibrilația atrială poate cauza un accident vascular cerebral prin formarea cheagurilor de sânge la nivelul celor două camere, aceste cheaguri putând circula apoi până la nivelul vaselor de sânge cerebrale.
Veste bună însă, este că există numeroase opțiuni terapeutice pentru această afecțiune, vezi aici tratament preventiv AVC în fibrilația atrială.
Anevrismul cerebral
Anevrismul cerebral se referă la dilatarea unui vas de sânge de la nivelul creierului.
Chiar dacă majoritatea anevrismelor nu prezintă simptome și nu se rup, există însă și cazuri severe când acestea se pot sparge și pot duce la vărsarea sângelui în creier, putând pune astfel viața în pericol.
Ca și în cazul fibrilației atriale, cauzele exacte ale anevrismelor nu sunt știute încă. Cu toate acestea, au fost evidențiați însă anumiți factori de risc care pot crește probabilitatea de dezvoltare a anevrismelor cum ar fi:
- Înaintarea în vârstă;
- Hipertensiunea arterială;
- Fumatul;
- Consumul excesiv de alcool;
- Malformații arterio-venoase cerebrale;
- Istoric familial.
Referințe:
- Donkor, Eric S. “Stroke in THE 21St Century: A Snapshot of the Burden, Epidemiology, and Quality of Life.” Stroke Research and Treatment, Hindawi, 27 Nov. 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6288566/.
- “Eastern Mediterranean Region.” World Health Organization, World Health Organization, www.emro.who.int/health-topics/stroke-cerebrovascular-accident/index.html.