Cercetarile ne arata ca persoanele cu autism se confrunta concomitent si cu alte afectiuni, cum ar fi anxietate, depresie, tulburari gastrointestinale sau ADHD. Aproape trei sferturi dintre copiii cu autism au si o alta afectiune medicala sau psihologica.
Aceste afectiuni pot aparea in orice moment al dezvoltarii copilului, putand afecta evolutia si eficienta terapiilor. Prin urmare, este important sa identificam aceste afectiuni pentru a le trata separat.
Iata cateva dintre cele mai comune afectiuni concomitente cu tulburarea de spectru autist:
Anxietate
Este mult mai des intalnita la copiii cu TSA decat la restul copiilor. De multe ori acesti copii se afla intr-un cerc vicios: afectarea senzoriala sau alte tulburari specifice atrag dupa ele aparitia anxietatii, iar anxietatea afecteaza somnul, pofta de mancare, ducand in final la crize de furie sau comportamente autoagresive.
Cat de frecventa este anxietatea la copiii cu autism?
Pana la 62% dintre copiii si adolescentii cu TSA pot suferi de anxietate(1), inclusiv anxietate generalizata, anxietate de separare, anxietate sociala sau fobii si temeri. Anxietatea sociala fiind una dintre cele mai frecvente tulburari de anxietate in randul copiilor cu TSA.
Cum este tratata anxietatea in randul copiilor cu TSA?
Anxietatea in randul copiilor cu autism se tratateaza cu ajutorul terapiei comportamentale, terapiei cognitiv-comportamentale si tehnicilor de relaxare. Uneori, insa, s-ar putea sa fie nevoie si de tratament medicamentos.
ADHD – Tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate
ADHD este o tulburare de neurodezvoltare, la fel ca autismul (TSA), iar cele doua pot fi coexista. TSA si ADHD au unele caracteristici comune, cum ar fi deficitul de atentie sau problemele de comunicare. De ex., copiii nu par sa asculte atunci cand ceilalti vorbesc, intrerup sau patrund in spatiul personal al altor persoane.
Cat de frecventa este ADHD la copiii cu autism?
Prevalenta ADHD la persoanele cu TSA variaza de la 50 la 70%, conform literaturii de specialitate(2).
Cum se trateaza ADHD?
Nu exista, practic, un leac, dar copiii si adolescentii pot invata sa gestioneze ADHD folosind strategii comportamentale (ABA, CBT), luand medicamente sau o combinatie a celor doua, in functie de nivelul de afectare.
Tulburarile gastrointestinale
Cele mai frecvente afectiuni gastrointestinale la copiii cu TSA sunt constipatia cronica, durerile abdominale, diareea si incontinenta fecala, boala de reflux gastro-esofagian si balonarea abdominala.
Afectiunile medicale care apar concomitent cu TSA pot fi dificil de diagnosticat deoarece simptomele de baza si deficientele de comunicare le pot masca. De exemplu, pentru un copil care sufera de constipatie severa, medicii sau terapeutii se pot concentra pe tratarea simptomelor comportamentale asociate cu disconfortul, cum ar fi agresivitatea, anxietatea si tulburarile de somn si pot prescrie medicamente anti-anxietate, interventii senzoriale sau strategii de interventii comportamentale. Desi astfel de tratamente pot reduce sau elimina aceste provocari, copilul va continua probabil sa sufere de constipatie. Din pacate, afectiunile medicale nu sunt intotdeauna observabile si multe persoane din spectru nu isi pot descrie disconfortul sau durerea.
Cat de frecvente sunt tulburarile gastrointestinale la copiii cu autism?
Copiii cu autism au de patru ori mai multe sanse de a dezvolta probleme gastro-intestinale decat populatia generala. Afectiunile gastro-intestinale sunt strans legate de autismul sever. Nu este foarte clar de ce copiii cu autism au rate relativ mari, dar se considera ca la aceste probleme contribuie: bacteriile intestinale alterate, permeabilitatea intestinala crescuta, timpului mai lung de tranzit alimentar prin intestin sau aportul scazut de fibre.
Cum sunt tratate problemele gastrointestinale in randul copiilor cu TSA?
Deoarece exista multe motive pentru care un copil cu autism ar putea avea probleme gastrointestinale, este nevoie de un examen medical amanuntit inainte de a incepe orice tratament, medicamentos sau dieta.
Depresie
In general, depresia se manifesta prin urmatoarele simptome: stare de spirit proasta in mod continuu, somn si apetit deficitar, iritabilitate, pierderea motivatiei, absenta sperantei pentru viitor, pierderea interesului pentru activitatile care odinioara aducea placere. La copii, depresia se mai poate manifesta prin stari nervoase, mai degraba decat tristete.
Depresia poate fi mult mai greu de recunoscut la copii si adolescentii cu TSA din cauza deficitelor de comunicare. In aceste cazuri, diagnosticul se realizeaza cu ajutorul parintilor si/sau ingrijitorilor, comparandu-se simptomele cu comportamentele de baza.
Cat de frecventa este depresia la copiii cu autism?
Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA estimeaza ca depresia afecteaza aproximativ 26% dintre persoanele cu autism, comparativ cu 7% din populatia generala. Studiile(3) estimeaza o prevalenta intre 11% si 26% a depresiei in randul copiilor si adolescentilor cu autism.
Cele mai citite articole
Cum este tratata depresia in randul copiiilor cu autism?
Depresia poate fi tratata prin psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinatie de medicamente si psihoterapie.
Eficienta tratamentului depinde de mai multe aspecte, inclusiv de temperamentul persoanei, controlul asupra lucrurilor ce provoaca stres si experienta cu alte tratamente. De asemenea, depinde si de cat de mult sprijin primeste persoana de la familie si prieteni.
Tulburarile de somn
Cele mai frecvente probleme de somn la copiii cu autism sunt cosmarurile, pavor nocturn si somnambulismul.
Cat de frecvente sunt problemele de somn la copiii cu autism?
Aproximativ doua treimi dintre copiii cu autism au tulburari de somn, la un moment dat.
Cum sunt tratate problemele de somn in randul copiilor cu TSA?
Crearea unor obiceiuri sanatoase, inainte de culcare, poate avea rezultate pozitive:
- Eliminarea bauturile cu cofeina dupa-amiaza si seara.
- Exercitii fizice pe tot parcursul zilei.
- Eliminarea distragerilor, cum ar fi computerele, telefoanele sau televizoarele din dormitor.
- Creearea unei rutine regulate inainte de culcare.
Terapiile comportamentale pot ajuta, de asemenea, in special pentru acomodarea si trezirea nocturna.
Medicamentele sunt o alta optiune, dar profesionistii din domeniul sanatatii recomanda in general acest lucru numai daca terapiile comportamentale au esuat. Melatonina este singurul medicament considerat in prezent a fi util.
TOC (Tulburare obsesiv compulsiva)
Conform manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, DSM IV, tulburarea obsesiv-compulsiva face parte din clasa tulburarilor de anxietate. Aceasta se manifesta prin ganduri (obsesii) si/sau comportamente incontrolabile si repetate (compulsii).
De exemplu, persoanele cu tulburare obsesiv compulsiva s-ar putea spala pe maini din nou si din nou sau ar putea aranja sau numara obiectele dupa anumite tipare stricte, ca o modalitate de a anula gandurile repetitive.
Cat de frecventa este tulburarea obsesiv-compulsiva in randul copiilor cu autism?
Este greu de stiut cat de comuna este aceasta tulburare in randul copiilor cu autism, deoarece tulburarea de spectru autism, in sine, se poate manifesta prin ganduri obsesive si comportamente repetitive incontrolabile. Deoarece comportamentul restrictiv si repetitiv este mai frecvent la copiii cu autism mai mici, TOC pare sa fie mai frecvent la varste mai mici.
Cercetarile sugereaza ca ar putea exista unele legaturi genetice intre TOC si TSA.
Cum se trateaza Tulburarea Obsesiv-Compulsiva in randul copiilor cu TSA?
TOC poate fi tratat cu terapie comportamentala, terapie cognitiva, medicamente sau orice combinatie a celor trei.
Recomandari practice
Copiii cu Autism beneficiaza adesea de terapie ABA, acasa sau la un centru specializat. Pentru afectiunile coexistente (comorbidități) poate fi nevoie de ajutor medical si/sau ajutor psihologic. Astfel, reiese necesitatea de a forma o echipa multi-disciplinara pentru copiii cu afectiuni concomitente tulburarii de spectru autist.
Exista centre de autism multi-disciplinare, precum Centrele Autism Step by Step, care pot oferi copiilor mai multe forme de terapie si suport, pe langa terapia ABA: Terapie Cognitiv-Comportamentala, PsihoTerapie de Familie, Art terapie, LudoTerapie, Terapie cu Animale, Terapie Senzoriala, Logopedie.
Specialistii pot face schimb de informatii si experiente intre ei pentru a identifica, personaliza si optimiza interventia terapeutica pentru fiecare copil in parte. De exemplu, terapeutul ABA poate oferi psihoterapeutului cognitiv-comportamental informatii pretioase care sa il ajute in procesul terapeutic sau invers.
De asemenea, se pot testa mai multe forme de terapie pentru un anumit simptom si se poate concluziona ce forma sau ce combinatie de forme de tratament functioneaza mai bine pentru un anumit copil.
Desigur, este indicat sa tineti legatura si cu medicul pediatru, pentru a elimina simptomele ce au cauze biologice.
Apelati intotdeauna la tehnici, metode, terapii fundamentate stiintific, implementate de catre specialisti si experti acreditati. Nu exista solutii minune oricat de mult ne-am dori sa fie asa. Lipsa unui tratament adecvat duce la intarzieri in dezvoltare, reducand sansele ca un copil cu autism sa-si atinga potentialul. Draga parinte, nu ezita sa ceri ajutorul! Daca ai un copil diagnosticat cu autism, cauta suport atat pentru copil, cat si pentru tine! Centrele de Autism sau ONG-urile organizeaza grupuri de suport pentru parintii care au copii cu TSA. Impartasirea experientelor intr-un cadru sigur, alaturi de persoane care trec prin aceleasi dificultati, permite normalizarea, ventilarea emotiilor, acceptarea, instilarea sperantei.
Studii citate:
- Vasa RA, Keefer A, McDonald RG, Hunsche MC, Kerns CM. A Scoping Review of Anxiety in Young Children with Autism Spectrum Disorder. Autism Res. 2020 Dec;13(12):2038-2057. Epub 2020 Sep 25. PMID: 32978905.
- Rong Y, Yang C-J, Jin Y, Wang Y. Prevalence of attention-deficit/hyperactivity disorder in individuals with autism spectrum disorder: a meta-analysis. Res Autism Spectr Disord. (2021) 83:101759.
- DeFilippis M. (2018). Depression in Children and Adolescents with Autism Spectrum Disorder. Children (Basel, Switzerland), 5(9), 112.