Majoritatea profesorilor de muzică, atunci când testează abilitățile elevilor lor, încrearcă să își dea seama prima dată dacă au ureche muzicală. Însă aceasta este una care se dezvoltă la copii la vârste fragede și care va rămâne la fel de actuală și folositoare oricărei persoane până la finalul vieții.
Cum apare urechea muzicală
Acest concept reprezintă de fapt tot bagajul de cunoștințe muzicale acumulat și toată practica în domeniul muzial care îi poate da aprobarea creierului dacă notele muzicale cântate sunt intonate corect sau nu. De asmenea, urechea muzicală este aceea care poate decide dacă modul de a cânta trebuie să fie mai expresiv, mai melodic sau poate mai lent.
De cele mai multe ori părinții reușesc să observe la copiii lor anumite abilități muzicale cu care s-au născut. Spre exemplu, sutn încântați de anumite piese muzicale, își doresc să cânte și ei cu vocea sau la un instrument musical. Acela este momentul potrivit în care ei ar trebui sa afle dacă muzica va juca un rol principal în viețile micuților și dacă au ureche muzicală.
Urechea muzicală poate fi innăscută
Chiar dacă uneori pare că orice copil tinde să aibă înclinații muzicale și să fie interesat e acest domeniu, uneori ei pot realiza dacă o melodie este cantata corect sau nu sau poate chiar să interpreteze anumite versuri dintr-o piesă. Acestea sunt semnalele care ar trebui să îi activeze pe părinți și să îi facă să se intereseze despre cum ar trebui să procedeze în continuare.
Specialiștii recomandă ca în momentul în care părinții observă astfel de înclinații care mai pot fi denumite și “inteligență muzicală” să le ofere tot sprijinul pentru a ajunge să descopere toate informațiile necesare despre acest domeniu.
Posibila ureche muzicală a copiilor poate fi depistată de către specialiști
În general, școlile de muzică oferă consultații gratuite pentru copii pentru a afla dacă potențialul musical al acestora există și la ce nivel se află și de asemenea oferă și informații despre tipul de ureche muzicală pe care îl au, ritm, linie melodică, auz absolut.
De-a lungul timpului, mulți artiști au fost de părere că unele voci sunt unice și ca au anumite caracteristici speciale care nu pot fi dobândite de nimeni. Așadar, chiar dacă o altă persoană poate învăța atât linia melodică, notele, versurile și ritmul și le interpretează corect, totuși timbrul vocii și modul cum este redată o melodie nu este același.
Studiile făcute de specialiști au demonstrat că nimeni nu este afon, pentru că asta ar însemna ca nicio persoană să nu poată recunoaște sunete și diferențele dintre ele, așadar nu ar putea să deosebească nici vocile oamenilor sau accentele limbilor. De obicei persoanele care au ureche muzicală înnăscută sunt acelea care aud o piesă și în momentul următor sunt în stare să o interpreteze foarte ușor, atunci când ritmul și linia melodică vin de la sine.
Creierul este acela care face regulile chiar și în muzică. Chiar dacă la prima impresie ar părea că urechea este cea care face totul, nu este chiar așa. Creierul poate percepe atât sunete care provin din surse externe cât și cele care sunt în imaginative (vocea interioară a fiecăruia). Așadar, concluzia cercetătorilor ar putea fi aceea că antrenamentul auzului musical nu are legătură cu urechea, ci cu creierul. Un foarte bun exemplu în acest caz este Beethoven, care a continuat să compună piese chiar și după ce și-a pierdut auzul.
Cum se poate antrena urechea muzicală
Chiar dacă la unii copii urechea muzicală nu a existat de când s-au născut, aceasta poate fi antrenată în timp, cu multă voință, deoarece nu urechea este antrenată ci creierul. Părinții ar trebui să știe că pentru asta, cele mai bune metode sunt de a oferi copilului jocuri muzicale, un fundal cu muzică clasică indiferent de activitățile desfășurate prin casă, precum și introducerea în programul copilului a studiului unui instrument musical și chiar și cursuri. Pianul este acela care are capacitatea de a reda cel mai clar notele muzicale de aceea cea mai potrivită variantă pentru antrenarea urechii muzicale este înscrierea copilului la cursuri de pian.
Prin analogie cu urechea muzicală, memoria tonală a persoanelor poate fi și ea antrenată și întreținută în mod constant. Numită și “rechemare fonetică” memoria tonală este aceea care de cele mai multe ori însoțește urechea muzicală și se manifestă prin capacitatea de amintire a tonurilor unor sunete.
De asemenea, auzul absolut este și el nelipsit persoanelor care de obicei se nasc cu ureche muzicală. Acesta se bazează pe abilitatea de a reda note și tonuri muzicale fără nicio referință exterioară (spre exemplu melodii auzite anterior). Este una dintre cele mai rare și valoroase abilități ale persoanelor.
Urechea muzicală poate fi și o metodă de antrenare a creierului și a disciplinării unui copil, nu doar de a face carieră din muzică. Aceasta poate fi și un instrument de lucru pentru anumite concept interdisciplinare care antrenează creativitatea, anumite stări emoționale, capacitate cognitive. De asemenea, muzica este folosită în prezent și ăn vederea creșterii performanțelor atât copiilor cât și adulților .
Sursa:
https://www.musical-u.com/learn/confident-and-creative-kids-fun-secrets-for-successful-ear-training/
Sursa Foto: Pixabay