Meniu

Tromboza: tipuri, simptome, tratament

Articol scris de

1 an în urmă 17

Tromboza este termenul medical care desemnează situația în care un cheag de sânge (tromb) formează un blocaj în interiorul unui vas de sânge. Trombul limitează sau blochează circulația sângelui în părțile corpului pe care vasul le alimentează de obicei, provocând simptome în acele zone. Fără tratament, unele cheaguri de sânge pot provoca complicații grave și chiar decesul. Primirea unui tratament precoce reduce aceste riscuri și îmbunătățește perspectivele pacientului. Acest articol analizează mai în detaliu ce este tromboza, inclusiv tipurile și simptomele acestora. De asemenea, el explorează factorii de risc și cauzele acestei probleme și descrie procesul de diagnosticare, precum și tehnicile de tratament și de prevenire.

Ce este tromboza?

Tromboza presupune formarea unui cheag de sânge în interiorul unuia dintre vasele de sânge sau al unei camere a inimii. Cheagurile pot bloca circulația sângelui în vasele de sânge sau se pot desprinde și se pot deplasa în altă parte a corpului. Dacă un cheag se blochează într-un loc critic, cum ar fi plămânii sau creierul, întrerupe circulația sângelui către organul respectiv și duce la o urgență care poate pune viața în pericol. Simptomele variază în funcție de localizarea cheagului: dureri toracice, dificultăți de respirație și modificări ale pielii. Unele persoane se confruntă cu un risc mai mare de tromboză din cauza unor afecțiuni medicale sau a altor factori. Cunoașterea riscului ajută la prevenirea trombozei, iar cunoașterea simptomelor ajută la recunoașterea problemelor, în cazul în care acestea apar. Tromboza este o afecțiune gravă și poate deveni mai periculoasă pe măsură ce trece timpul. Se poate transforma rapid într-o urgență medicală. 


Complicațiile trombozei

Tromboza poate duce la multe complicații, în funcție de locul în care se formează sau se deplasează cheagul de sânge:

  • plămâni: embolie pulmonară;
  • creier: atac ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral;
  • inimă (artera coronară): atac de cord;
  • gât (artera carotidă): accident vascular cerebral;
  • burtă (artera mezenterică superioară sau una dintre ramurile sale): ischemie mezenterică.

Tipuri de tromboză

Cele două tipuri principale de tromboză sunt:

  • tromboza arterială: cheagul de sânge se formează într-o arteră. Arterele transportă sângele de la inimă către restul corpului. Tromboza arterială este cea mai frecventă cauză a atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale.
  • tromboza venoasă: cheagul de sânge se formează într-o venă. Venele transportă sângele din restul corpului înapoi la inimă. Tromboza venoasă este cea mai frecventă cauză a emboliei pulmonare.

Tromboza este periculoasă în oricare dintre locații (arteră sau venă) deoarece poate:

  • să provoace un blocaj acolo unde se formează: cheagul poate rămâne la locul lui și crește până când este suficient de mare pentru a bloca fluxul sanguin. Gravitatea acelui blocaj depinde de locul în care se formează cheagul și cât de mult crește.
  • să provoace un blocaj în altă parte: cheagul se poate desprinde și poate deveni un embolus. Acesta se poate deplasa apoi în sânge și se poate bloca într-un vas de sânge mai mic, creând un blocaj (embolie). Aceasta este, de obicei, ceea ce cauzează afecțiuni precum accidentul vascular cerebral și embolia pulmonară.

Cât de frecventă este tromboza?

Tromboza este extrem de frecventă la nivel mondial. Acest lucru se datorează faptului că tromboza poate duce la afecțiuni periculoase, cum ar fi un atac de cord, un accident vascular cerebral sau o embolie pulmonară. Tromboza este mai frecventă în rândul persoanelor cu anumite afecțiuni medicale, inclusiv:

  • fibrilația atrială;
  • cancer;
  • boala arterelor coronare;
  • diabet;
  • tulburări de coagulare, cum ar fi sindromul antifosfolipidic;
  • fumat.


Simptomele trombozei

Simptomele trombozei depind de mărimea cheagului, de localizarea acestuia (locul în care se formează sau se blochează) și de complicațiile pe care le provoacă. Blocajele sunt mai susceptibile să apară în zonele cu vase de sânge foarte mici, în special plămânii, creierul și mai jos, în picioare și brațe. Iată simptomele pentru fiecare locație:

Plămâni (embolie pulmonară)

  • durere ascuțită în piept și în zonele înconjurătoare (maxilar, gât, umăr, spate sau braț);
  • durere la inspirație;
  • dificultăți bruște de respirație chiar și în repaus; 

Creier sau gât (atac ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral)

  • slăbiciune sau probleme de control al mușchilor pe o parte a corpului;
  • vorbire încețoșată sau confuză;
  • cădere vizibilă și lipsă de control al mușchilor pe o parte a feței;
  • confuzie, agitație sau alte schimbări neobișnuite de comportament;

Inima (atac de cord)

  • dureri sau disconfort în piept (angină pectorală);
  • dificultăți respiratorii;
  • amețeală sau leșin;

Burtă (ischemie mezenterică)

  • dureri severe de stomac sau abdominale, în special după masă;
  • balonare, greață și vărsături;
  • diaree, care poate conține sânge;
  • febră.

Artera din braț sau picior

  • piele care pare mai palidă decât alte zone;
  • piele care se simte rece la atingere;
  • slăbiciune și incapacitatea de a mișca partea afectată a corpului;
  • amorțeală sau furnicături (furnicături), eventual cu durere;
  • bășici, răni sau alte leziuni;
  • desprinderea pielii;
  • necroză, sau moartea țesutului.

Vena din braț sau în picior

  • piele care pare mai roșie sau mai închisă la culoare decât alte zone;
  • durere, în special în jurul zonei afectate;
  • umflătură din cauza acumulării de lichid;
  • piele care se simte caldă la atingere.


Cauzele trombozei

Despre cauzele trombozei vorbim în continuare. Fluxul sanguin optim se bazează pe un echilibru (homeostazie), între următoarele componente ale sângelui:

  • celule sanguine;
  • proteine plasmatice;
  • factori de coagulare (proteine care ajută la controlul sângerărilor);
  • citokine inflamatorii (molecule care promovează inflamația).


Un tromb poate apărea ca urmare a unui dezechilibru între aceste componente. Sau, poate rezulta din probleme care afectează vasele de sânge. Un tromb poate apărea, de asemenea, atunci când fluxul sanguin încetinește semnificativ din cauza unei perioade lungi de imobilitate.


Alte cauze posibile ale cheagurilor de sânge includ:

  • fracturi;
  • obezitatea;
  • anumite medicamente (cele care conțin estrogen);
  • boli sau leziuni ale venelor profunde din brațe, picioare sau pelvis;
  • tulburări autoimune care favorizează îngroșarea sângelui, sau coagularea acestuia;
  • anumite tulburări moștenite.

Factori de risc ai trombozei

Sunt mai mulți factori care pot crește riscul de a dezvolta tromboză. Aceștia includ:

  • intervenții chirurgicale sau spitalizare (aproximativ 50% dintre cazuri);
  • repaus la pat sau perioade lungi de ședere în șezut;
  • călătorii mai lungi de 4 ore fără posibilitatea de mișcare;
  • fumat;
  • sarcină;
  • anumite medicamente (pilule contraceptive, terapii de substituție hormonală care conțin estrogeni, chimioterapie);
  • antecedente familiale sau personale de formare de cheaguri de sânge;
  • antecedente de accident vascular cerebral sau atac de cord.


Afecțiunile medicale care pot crește riscul de formare de cheaguri de sânge includ:

  • tensiune arterială ridicată;
  • colesterol ridicat;
  • infecții;
  • obezitatea;
  • întărirea arterelor (arterioscleroză);
  • tulburări genetice de coagulare;
  • afecțiuni cardiace și pulmonare;
  • afecțiuni autoimune sau inflamatorii;
  • leziuni majore;
  • paralizia picioarelor;
  • cancer.

Opțiuni de tratament pentru tromboză

Tratamentele pentru tromboză includ medicamente, proceduri minim invazive și intervenții chirurgicale. Medicul va adapta tratamentul la simptomele și starea de sănătate a pacientului. Tratamentele posibile includ:

  • medicamente: acestea împiedică sângele să se coaguleze prea ușor. Ele nu pot dizolva un cheag existent, dar pot împiedica dezvoltarea acestuia. Există două clase de anticoagulante: medicamente antiplachetare și anticoagulante.
  • terapie trombolitică: folosește medicamente pentru a dizolva cheagurile de sânge. Astfel de medicamente sunt utile în special pentru cheagurile din zonele critice. Ele servesc ca tratament de urgență pentru atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și alte complicații ale trombozei.
  • trombectomia: una dintre cele mai directe modalități de a îndepărta un cheag este ca un chirurg să îl acceseze și să îl îndepărteze. Este ceea ce se întâmplă cu trombectomia. Chirurgii folosesc tehnici deschise sau minim invazive.

De asemenea, este posibil să fie nevoie de un tratament suplimentar pentru complicațiile trombozei. 

Cum poți preveni tromboza?

Atunci când știi că ai risc de formare de cheaguri, prevenirea este mult mai ușoară. Cel mai bun mod de a preveni tromboza este un control medical anual. Medicul poate detecta multe afecțiuni care cresc riscul de tromboză cu mult înainte de formarea cheagurilor și poate oferi îndrumări privind prevenirea:

  • medicamente pentru tensiunea arterială: tensiunea arterială ridicată exercită o presiune prea mare asupra interiorului vaselor de sânge. Acest tip de uzură poate facilita formarea și creșterea cheagurilor de sânge pe pereții vaselor. Medicamentele pentru tensiune arterială previn formarea cheagurilor, nepermițându-le noi locuri de formare.
  • medicamente pentru subțierea sângelui: împiedică sângele să se coaguleze ușor.
  • medicamente pentru scăderea colesterolului: nivelul colesterolului influențează acumularea de placă în artere, iar placa va crește riscul de tromboză. Reducerea colesterolului limitează această acumulare.
  • gestionarea greutății prin dietă și exerciții fizice: adoptă o dietă sănătoasă, stabilește un program de exerciții zilnice (150 de minute de activitate de intensitate moderată pe săptămână).
  • fă mișcare mai multă: statul așezat pentru perioade lungi de timp crește riscul de tromboză.
  • renunță la fumat.

Tromboza este o afecțiune care poate deveni rapid o urgență ce pune viața în pericol. Cel mai important lucru pe care îl poți face este să încerci să previi afecțiunea. Deși acest lucru nu este posibil întotdeauna, cunoașterea simptomelor te poate ajuta să recunoști când trebuie să soliciți asistență medicală imediată.