Scolioza este o deformare a coloanei vertebrale care implică o deviere laterală, adesea însoțită și de rotația vertebrelor. De cele mai multe ori, această afecțiune este diagnosticată în copilărie sau adolescență, dar poate apărea și la vârsta adultă, ca urmare a degenerării discurilor intervertebrale sau a altor probleme musculo-scheletale. Deși în multe cazuri scolioza este ușoară și nu necesită tratament activ, unele forme pot evolua și pot influența semnificativ postura, mobilitatea și calitatea vieții.
Semnele cele mai comune includ diferențe vizibile între umeri sau șolduri, omoplați care nu sunt la același nivel sau o linie neregulată a coloanei atunci când copilul se apleacă înainte. De cele mai multe ori, părinții sau profesorii observă primii aceste modificări, iar diagnosticul se confirmă prin radiografie. Este important ca diagnosticul să fie pus cât mai devreme, deoarece un tratament corect, început la timp, poate preveni agravarea curburii.
Tipuri de scolioză în funcție de cauză și localizare
Scolioza poate fi clasificată în mai multe moduri. Din punct de vedere al cauzei, cele mai frecvente tipuri sunt:
- Scolioza idiopatică – nu are o cauză cunoscută, apare mai ales în perioada adolescenței și este, de departe, cea mai răspândită.
- Scolioza congenitală – apare din cauza unor malformații ale vertebrelor încă din viața intrauterină.
- Scolioza neuromusculară – se dezvoltă ca urmare a unor afecțiuni care afectează mușchii sau nervii, cum ar fi paralizia cerebrală sau distrofia musculară.
- Scolioza degenerativă – afectează în general adulții, fiind cauzată de uzura discului intervertebral sau de osteoartrită.
În funcție de localizarea curburii, scolioza poate fi toracică, toraco-lombară sau scolioza lombara, care afectează partea inferioară a spatelui. Acest tip de scolioză este frecvent întâlnit la adulți și poate fi asociat cu dureri cronice sau rigiditate la nivelul coloanei lombare. Diagnosticul se pune în urma unui consult ortopedic și a investigațiilor imagistice, iar tratamentul este ales în funcție de severitate.
Ce metode de tratament există în prezent
Tratamentul pentru scolioză variază foarte mult în funcție de vârstă, cauza afecțiunii și gravitatea curburii. În formele ușoare sau moderate, fizioterapia are un rol esențial – exercițiile personalizate pot întări musculatura spatelui, corecta postura și reduce disconfortul. Terapia Schroth combinata cu kinetoterapia specifica, de exemplu, sunt metodele moderne care oferă rezultate foarte bune în cazul copiilor și adolescenților.
În anumite cazuri, terapiile complementare pot completa planul de recuperare. O metodă eficientă este terapia cu unde de șoc, cunoscută și sub denumirea Shockwave, care este utilizată în principal pentru relaxarea musculaturii tensionate și pentru reducerea durerii asociate scoliozei. Deși această terapie nu corectează curbura în sine, poate contribui la o mobilitate mai bună și la ameliorarea simptomelor resimțite zilnic, în special în formele de scolioză la adulți, unde durerea lombară este frecventă.
Când este necesar un corset sau chiar intervenția chirurgicală
Corsetul ortopedic este recomandat în special adolescenților aflați în perioada de creștere, cu o curbura medie a coloanei vertebrale. Deși nu corectează scolioza, scopul său principal este să prevină agravarea acestei afecțiuni. Este important ca purtarea corsetului să fie supravegheată medical, iar pacientul să continue exercițiile fizice și să nu evite activitatea zilnică.
În cazurile severe, când curbura depășește 40-50 de grade sau afectează respirația, funcția organelor interne sau calitatea vieții, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Operația constă în corectarea curburii și stabilizarea coloanei vertebrale cu ajutorul unor tije și șuruburi. Este o decizie importantă, care se ia doar după evaluări riguroase, de către o echipă multidisciplinară.
