Leucocitele, cunoscute și sub denumirea de globule albe, reprezintă o componentă esențială a sistemului imunitar al organismului, fiind principalii actori în lupta împotriva bolilor și a infecțiilor. Aceste celule sunt produse în măduva osoasă și circulă în sânge și limfă, fiind în permanență pe poziții pentru a proteja organismul. Există cinci tipuri principale de leucocite: neutrofilele, eozinofilele, bazofilele, limfocitele și monocitele.[1] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre ele și rolul lor în sistemul imunitar!
Neutrofilele
Dintre toate tipurile de leucocite, neutrofilele sunt cele mai numeroase, reprezentând între 50-70% din totalul de globule albe din sângele uman. Acestea sunt prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor, fiind în special eficiente în lupta împotriva bacteriilor și fungilor. Când numărul acestora este prea scăzut, vorbim despre neutropenie, iar când numărul lor este prea ridicat – de neutrofilie sau leucocitoză neutrofilă. Prima poate avea drept cauză o boală autoimună, o infecție ori tratamentul cancerului. Cea de-a doua este adesea rezultatul unei infecții bacteriene.[2]
Eozinofilele
Eozinofilele reprezintă aproximativ 1-5% din totalul leucocitelor din sânge și sunt deosebit de eficiente în combaterea infecțiilor parazitare și medierea unor reacții inflamatorii, fiind adesea implicate în răspunsul corpului la alergii. Numărul ridicat de eozinofile din sânge este cunoscut în termeni medicali ca eozinofilie, în timp ce termenul de „eozinopenie” este folosit pentru a descrie valori mai mici decât cele normale de eozinofile în sânge.[3]
Bazofilele
Bazofilele sunt cel mai rar tip de celule albe din sânge, reprezentând doar 0-1% din totalul leucocitelor. Au un rol crucial în modularea răspunsului imun al organismului, fiind capabile să recunoască și să se atașeze de anumiți paraziți, inițiind astfel un răspuns imun care ajută la eliminarea invadatorilor. Totodată, bazofilele sunt responsabile și de eliberarea unor substanțe care atrag alte celule imunitare la locul infecției, potențând astfel eficacitatea răspunsului imun.[4]
Modificările numărului de bazofile din sânge pot indica diferite probleme de sănătate. Bazofilia, sau creșterea numărului de bazofile, poate fi un semn al unei reacții alergice sau al unei infecții parazitare. Pe de altă parte, bazopenia, sau scăderea numărului de bazofile, poate indica o reacție la un medicament, stres sau alte afecțiuni mai grave.[4]
Limfocitele
Limfocitele reprezintă aproximativ 20%-40% din totalul globulelor albe din sânge și sunt responsabile, în mare parte, de detectarea și eliminarea agenților patogeni.[5]
Cele mai citite articole
Există două tipuri principale de limfocite: limfocitele B și limfocitele T. Limfocitele B sunt produse în măduva osoasă și au rolul de a produce anticorpi. Acești anticorpi sunt proteine specializate care se atașează de agenții patogeni, cum ar fi bacteriile și virusurile, marcându-i pentru distrugere de către alte celule ale sistemului imunitar. Pe de altă parte, limfocitele T sunt responsabile cu distrugerea celulelor proprii ale organismului care au fost infectate de virusuri sau care au devenit canceroase.[5]
Un nivel ridicat de limfocite, cunoscut sub numele de limfocitoză, poate indica o infecție, o boală a sângelui sau anumite tipuri de cancer. Pe de altă parte, un nivel scăzut de limfocite în sânge, cunoscut sub numele de limfopenie, poate fi, de exemplu, un semn al unei infecții severe ori al unei boli autoimune sau poate apărea ca urmarea a radioterapiei ori chimioterapiei.[5]
Monocitele
Monocitele cele mai mari celule albe din sânge și au o funcție specială, deoarece pot să se transforme în macrofage sau celule dendritice, două tipuri de celule care ajută la combaterea infecțiilor. Macrofagele sunt capabile să „înghită” și să distrugă microorganismele, în timp ce celulele dendritice sunt esențiale pentru prezentarea antigenelor limfocitelor, declanșând astfel răspunsuri imune specifice.[6]
În mod normal, monocitele reprezintă între 2 și 8% din totalul leucocitelor din sânge. Când numărul de monocite este prea scăzut, avem de-a face cu o afecțiune numită monocitopenie, iar când numărul acestora este prea – despre monocitoză.[6]
Leucocitele joacă un rol esențial în apărarea organismului împotriva infecțiilor și a altor agenți străini. Fiecare tip de leucocite are funcții specifice și contribuie la menținerea sănătății. Modificările în numărul sau în proporția leucocitelor pot indica prezența unei infecții, a unei boli autoimune sau a altor afecțiuni.
Disclaimer: Informațiile prezentate mai sus nu înlocuiesc sfatul medical. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, consultă întotdeauna un medic!
Bibliografie:
- Nall, Rachel. „What to Know about White Blood Cells”, Medical News Today, 10 Jan. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/327446. Accesat la 26 Aug. 2024.
- „What Are Neutrophils? Neutrophil Count Explained”, Cleveland Clinic, 7 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/body/22313-neutrophils. Accesat la 26 Aug. 2024.
- „Eosinophils: Function, Range & Related Disorders”, Cleveland Clinic, 7 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/body/23402-eosinophils. Accesat la 26 Aug. 2024.
- Johnson, Jon. „Everything You Need to Know about Basophils”, Medical News Today, 15 Jan. 2019, www.medicalnewstoday.com/articles/324188. Accesat la 26 Aug. 2024.
- „What Are Lymphocytes?”, WebMD, 18 May 2017, www.webmd.com/a-to-z-guides/what-are-lymphocytes. Accesat la 26 Aug. 2024.
- „Monocytes: Function, Range & Related Conditions”, Cleveland Clinic, 7 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/body/22110-monocytes. Accesat la 26 Aug. 2024.