Meniu

Sinuzita: Cauze, simptome și tratamente recomandate de medicul ORL

Verificat medical de

Sunt dr. Stefan Catalin, medic primar ORL - otorinolaringologie. Am absolvit facultatea de Medicina Generala UMF Carol Davila, Bucuresti in anul 2008, urmand apoi specializare in ORL si obtinerea specialitatii in 2013.

Vezi toate articolele
Articol scris de

Numele meu este Ioana Matei și sunt un content writer dornic de cunoaștere, cu o dorință acerbă de a excela.
Am absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, în anul 2015.

5 luni în urmă 0 11

Plămânii și sistemul nostru respirator ne permit să respirăm, introducând oxigen în corpurile noastre (prin inspirație) și eliminând dioxidul de carbon afară (prin expirație). Acest schimb de oxigen și dioxid de carbon se numește respirație.

Fiecare sistem de bază al organismului nostru se bazează pe oxigen. De la învățare și până la digestie, respirația eficientă nu numai că ne poate oferi un sentiment mai mare de claritate mentală, ci ne poate ajuta și să dormim mai bine, să digeram alimentele mai eficient, să îmbunătățim sistemul imunitar al corpului și să reducem nivelul de stres.

Atunci când ne confruntăm cu dificultăți de respirație pe nas care nu mai trec, un simț al mirosului diminuat sau o presiune/durere la nivelul feței, este foarte posibil să avem o infecție a sinusurilor, denumită și sinuzită. Majoritatea cazurilor de sinuzită trec de la sine in decurs de 2, 3 săptămâni, dar există și unele cazuri nefericite care pot dezvolta complicații. 

Ce sunt sinusurile?

Sinusurile sunt spații goale, pline de aer, în interiorul craniului nostru, ce se conectează între ele prin canale înguste. Ele sunt situate între ochi, în spatele frunții, al nasului și al pomeților. Deoarece înconjoară nasul, sunt cunoscute și sub denumirea de „sinusuri paranazale”. Fiecare dintre noi are patru perechi de sinusuri. 

Sinusurile produc mucus, acesta având rolul să mențină interiorul nasului umed, ajutând astfel la protejarea împotriva prafului, alergenilor și poluanților. Sinusurile sănătoase sunt pline de aer și au doar un strat subțire de mucus. Dar atunci când acestea se blochează și se umplu cu lichid, germenii se pot înmulți și pot provoca o infecție.

Ce este sinuzita?

Când sinusurile noastre și căile nazale devin inflamate, mucusul devine gros și lipicios și nu mai poate să curgă prin orificiile minuscule care duc la nas. Prin urmare, lichidul se acumulează în sinusuri, provoacă presiune și durere, astfel apărând sinuzita. De multe ori sinuzita este o consecință a unei infecții virale (gripa sau raceala obișnuită).

Ce factori cauzează sinuzita?

Sinuzita este o infecție cauzată cel mai adesea de viruși sau bacterii, sau chiar de ambele. De obicei, virușii de la răceli și bacteriile care pătrund în sinusurile noastre nu cauzează probleme decât dacă drenajul sinusal este blocat. Blocarea canalelor înguste de drenare a sinusurilor este principalul motiv pentru care facem sinuzită, iar restabilirea drenajului poate fi cheia tratamentului.

Cauzele sinuzitei sunt diverse. Printre acestea se pot enumera: 

  • Răceala obișnuită;
  • Alergiile nazale și sezoniere;
  • Deviația de sept (septul deviat nu este drept și astfel poate cauza un blocaj);
  • Polipii nazali;
  • Sistemul imunitar slăbit;
  • Înotul și schimbările de presiune din timpul scufundărilor în apă sau al zborului;
  • Fumul de țigară (crește riscul de infecții ale sinusurilor).

Toate aceste cauze ale sinuzitei pot determina ca sinusurile noastre să fie blocate, ceea ce poate duce la infecții. Cu toate acestea, principala cauză pentru care apare sinuzita este răceala obișnuită. Un adult poate avea aproximativ două, până la trei răceli pe an, iar un copil de la șase până la 10. Răcelile sunt cauzate de viruși, nu de bacterii, iar în această situație antibioticele sunt inutile pentru tratament. Dar virusurile răcelii produc umflarea țesuturilor nazale, care uneori pot bloca sinusurile. În plus, răceala modifică mucusul, împiedicându-l să-și îndeplinească rolul de a curăța virușii și bacteriile din sinusuri.

Ce simptome apar atunci când avem sinuzita?

Simptomele sinuzitei sunt foarte asemănătoare cu cele ale unei răceli obișnuite. Cele mai des intalnite sunt:

  • Un simț al mirosului sau al gustului scăzut;
  • Febră;
  • Nas înfundat sau care curge;
  • Scurgeri nazale, care pot fi tulburi, verzi sau galbene;
  • Durere, presiune sau sensibilitate facială;
  • Durere în maxilarul superior și în dinți;
  • Cefalee (durere de cap);
  • Durere în gât și voce răgușită;
  • Oboseală;
  • Tuse;
  • Respirație urât mirositoare;

Dintre toate acestea, presiunea dureroasă la nivelul feței și al capului este principalul simptom al infecției sinusurilor. În funcție de sinusul implicat, durerea poate fi în frunte, peste obraz sau în maxilarul superior și în dinți, în spatele ochilor sau în vârful capului. Durerea sinusurilor crește de obicei atunci când ne aplecăm înainte (în față).

Congestia nazală și scurgerile nazale groase, de culoare închisă sunt, de asemenea, printre cele mai frecvente simptome prezente în timpul unei infecții a sinusurilor. Când mucusul se scurge în gât din spatele nasului, vei observa un gust neplăcut și este posibil să ai respirație urât mirositoare sau o tuse. În cele din urmă, s-ar putea sa ai febră, dureri și oboseală.

Ce tipuri de sinuzită există?

În funcție de durata prezenței simptomelor, există trei mari categorii de sinuzită:

  • Sinuzita acută – atunci când simptomele sunt prezente timp de 4 săptămâni sau mai puțin. Este cauzată de creșterea bacteriilor în sinusuri;
  • Sinuzita subacută – atunci când simptomele sunt prezente între o lună și trei luni;
  • Sinuzita cronică – atunci când  simptomele sunt mai frecvente, sunt prezente mai mult de 3 luni, sau se agravează. Infecțiile sinusurilor pot provoca inflamație cronică a sinusurilor. Dacă ai mai mult de trei infecții ale sinusurilor într-un an sau ai simptome mai lungi de 12 săptămâni, ai putea avea sinuzită cronică. Sinuzita cronică poate fi cauzată de bacterii sau ciuperci. De asemenea, peste 50% dintre persoanele cu astm bronșic moderat până la sever au sinuzită cronică. 

Cum este diagnosticata sinuzită?

De cele mai multe ori, medicul poate diagnostica sinuzita pur și simplu întrebând despre simptomele tale. Dacă apăsarea pe sinusuri provoacă durere, este foarte posibil să fie pus diagnosticul de sinuzită. Tomografiile computerizate (CT) pot fi de mare ajutor dacă sinuzita ta este neobișnuit de severă sau dacă medicul tău suspectează că ai putea avea complicații; radiografiile simple sunt mai puțin utile. Medicii ORL-iști pot, de asemenea, diagnostica sinuzita privind în sus, în interiorul nasului, cu o lunetă.

Ce tratamente recomandă medicul ORL atunci când avem sinuzită?

Pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor sinuzitei, medicul ORL-ist poate recomanda urmatoarele:

  • Spray nazal, pentru a pulveriza în nas de mai multe ori pe zi pentru a clăti căile nazale;
  • Corticosteroizi nazali – Aceste spray-uri nazale ajută la prevenirea și tratarea inflamației;
  • Decongestionante – Aceste medicamente sunt disponibile sub formă de lichide, tablete și spray-uri nazale și se folosesc doar câteva zile. În caz contrar, ele pot provoca revenirea unei congestii mai severe;
  • Medicamente pentru tratarea alergiilor (antihistaminice). Dacă sinuzita se datorează alergiilor, utilizarea antihistaminicelor poate ajuta la diminuarea simptomelor alergiei;
  • Imunoterapie – Dacă alergiile contribuie la sinuzită, injecțiile pentru alergii (imunoterapie) care ajută la reducerea reacției organismului la alergeni specifici pot ajuta la tratarea simptomelor;
  • Medicamente pentru durere sau analgezice precum ibuprofenul, paracetamol sau aspirina.
  • Antibiotice – Atunci când simptomele sunt severe, progresive sau persistente, antibioticele pot fi necesare. Poate părea surprinzător, dar antibioticele nu sunt enumerate ca prim pas în tratament. În timp ce mulți pacienți cu sinuzită se așteaptă la antibiotice, acestea nu sunt de obicei necesare dacă se obține un drenaj bun al mucoasei nazale. Dacă medicul tău îți prescrie antibiotic, asigură-te că urmezi întregul tratament, chiar și după ce simptomele se ameliorează. Dacă întrerupi tratamentul, simptomele tale pot să apară din nou. 

Ce se întâmplă atunci când sinuzita nu este tratată?

De cele mai multe ori sinuzita dispare de la sine în 2 până la 3 săptămâni. Durerea și disconfortul persistă până când sinuzita începe să treacă. 

Sinusurile sunt înconjurate de structuri de bază ale organismului nostru, inclusiv creierul, ochii și craniul. În rare ocazii, infecțiile sinusurilor se pot răspândi într-una dintre aceste zone. Informează-ți imediat medicul dacă sinuzita ta se agravează cu unul sau mai multe dintre aceste simptome de avertizare:

  • Febră mare
  • Dureri de cap severe
  • Confuzie mentală 
  • Gât înțepenit
  • Umflarea obrazului, a frunții sau a cerului gurii
  • Un ochi umflat, roșu, dureros
  • Vedere afectată
  • Dificultate la respirație, la înghițire sau la vorbire.

În cazuri extrem de rare, sinuzita netratată poate duce la meningită, un abces cerebral sau o infecție a osului. 

Lasă un comentariu

Lasă un comentariu

Comentariul trebuie sa contina minim 30 de cuvinte pentru a fi publicat!

Adresa ta de email nu va fi publicată.