Arterele sunt acele vase sangvine prin care sângele circulă de la inimă la organe. În timp, din diverse cauze, aceste vase de sânge se pot îngusta, ceea ce va avea un impact negativ asupra fluxului sangvin și a oxigenării țesuturilor și poate duce la apariția mai multor afecțiuni.[1] Care sunt câteva dintre acestea vei descoperi în rândurile de mai jos.
1. Boala coronariană
Boala coronariană este cea mai frecventă boală cardiovasculară și apare pe fondul îngustării arterelor coronare, adică a acelor vase sangvine care furnizează sânge și oxigen inimii. Riscul de a suferi de această boală este mai ridicat în cazul persoanelor supraponderale, a celor care fumează, au un stil de viață sedentar sau o alimentație nesănătoasă. Lista factorilor de risc mai include și istoricul familial de boli cardiovasculare, în special a unora apărute înainte de vârsta de 50 de ani.
Angina pectorală (durerea în piept) este cel mai comun simptom al bolii coronariene și o consecință directă a îngustării arterelor. Ceea ce face această boală atât de periculoasă este faptul că, de multe ori, primul semn de alarmă îl reprezintă producerea unui infarct miocardic (atac de cord), care, după cum bine se știe, reprezintă o urgență medicală. O altă complicație a bolii coronariene este reprezentată de faptul că, în timp, poate slăbi miocardul și duce la dezvoltarea insuficienței cardiace, o afecțiune gravă, caracterizată de incapacitatea inimii de a-și îndeplini funcția de pompare a sângelui.
Există mai multe investigații cu ajutorul cărora se poate evalua starea arterelor coronare, iar acestea includ ecocardiografia, testul de efort și coronarografia cardiacă. În ceea ce privește tratamentul acestei boli, el poate presupune modificarea stilului de viață, tratament medicamentos ori intervenții chirurgicale sau minim-invazive.[2]
2. Boala arterială periferică
Boala arterială periferică este o afecțiune similară cu boala coronariană, doar că în acest caz îngustarea arterelor restricționează fluxul sangvin către membrele inferioare și superioare. De cele mai multe ori, apare ca urmare a procesului de ateroscleroză, adică a formării de depozite de colesterol în interiorul arterelor, dar, mai rar, poate avea drept cauză inflamația vaselor de sânge, modificări ale mușchilor sau ligamentelor, expunerea la radiații ori leziuni la nivelul brațelor și picioarelor. Lista factorilor de risc include istoricul familial de boli cardiovasculare, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, vârsta înaintată și obezitatea.
Cele mai citite articole
Printre simptomele bolii arteriale periferice se numără claudicația intermitentă, care este o durere la mers și care apare în special la nivelul gambei, precum și senzația de slăbiciune sau amorțeală în membre. De asemenea, pielea poate prezenta modificări, cum ar fi paloarea, cianoza sau ulcerațiile, ca urmare a scăderii aportului de sânge la nivelul membrelor afectate.
Această afecțiune poate duce la complicații grave, ce includ gangrena și chiar amputația membrelor afectate. De asemenea, poate crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. De obicei, diagnosticul se stabilește pe baza examenului clinic și a rezultatelor unor investigații precum ecografia vasculară sau angiografia. Opțiunile de tratament sunt similare cu cele menționate și în cazul bolii coronariene.[4]
3. Boala arterelor carotide
Boala arterelor carotide sau stenoza carotidiană este o consecință a îngustării arterelor care furnizează sânge către creier și poate duce la producerea unui accident vascular cerebral. Acest proces de îngustare poate avea loc din cauza depunerii de plăci de aterom pe pereții arterelor. Factorii de risc sunt aceeași menționați mai sus (vârsta, fumatul, hipertensiunea, colesterolul crescut, obezitatea, stilul de viață sedentar, istoricul familial etc.)
Nu provoacă întotdeauna simptome. De multe ori, primul semn de alarmă îl reprezintă accidentul vascular cerebral. În astfel de cazuri, pot apărea simptome precum: pierderea bruscă a vederii sau probleme cu vederea, senzația de amorțeală sau furnicături la nivelul feței sau al corpului, tulburări de mers, amețeală sau confuzie, dificultăți de vorbire, probleme de memorie sau dureri de cap severe. Investigații precum ecografia carotidiană sau angiografia pot ajuta la depistarea acestei afecțiuni chiar și în lipsa unor simptome evidente și la tratarea sa la timp.[3]
Îngustarea arterelor poate duce la apariția unor afecțiuni care nu se manifestă întotdeauna prin simptome vizibile, dar care pot avea consecințe grave asupra sănătății tale. Nu neglija eventualele semne de alarmă și mergi periodic la cardiolog.
Bibliografie:
- „Atherosclerosis”, Heart and Stroke Foundation of Canada, 2020, www.heartandstroke.ca/heart-disease/conditions/atherosclerosis. Accessed 25 Apr. 2023.
- „Coronary Artery Disease”, Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 25 Apr. 2023.
- Fulghum, Debra. „Carotid Artery Disease: Causes, Symptoms, Tests, and Treatment”, WebMD, 22 March 2023, www.webmd.com/heart-disease/carotid-artery-disease-causes-symptoms-tests-and-treatment. Accessed 25 Apr. 2023.
- „Peripheral Artery Disease (PAD)”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peripheral-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350557. Accessed 25 Apr. 2023.