Infecțiile comune în copilărie, deși de cele mai multe ori nu cauzează probleme grave de sănătate, necesită întotdeauna un diagnostic precis, astfel încât riscurile să fie reduse la minimum. Înțelegerea simptomatologiei și recomandarea unor teste specifice facilitează stabilirea unui tratament eficient și previne posibile complicații. Există diverse tipuri de infecții întâlnite la copii, cu semne caracteristice distincte și implicit numeroase tipuri de investigații ce pot fi necesare pentru confirmarea diagnosticului.
Infecțiile virale
Infecțiile virale, precum varicela, rujeola și rubeola, sunt des întâlnite la copiii preșcolari și școlari, din cauza gradului ridicat de transmisibilitate în comunitate, cu precădere în instituțiile de învățământ. Simptomele condițiilor virale diferă semnificativ, tabloul clinic al varicelei, de exemplu, fiind complet diferit de cel al gripei sau al răcelii comune.
Varicela este caracterizată prin apariția unei erupții veziculare pruriginoase, distribuite pe trunchi și extremități, însoțită adesea de febră moderată și iritabilitate. Unele simptome de varicela pot avea o evoluție rapidă, în majoritatea cazurilor leziunile devenind pustule în decurs de câteva zile. În astfel de cazuri, diagnosticul este de obicei clinic, dar poate fi confirmat prin teste serologice pentru detectarea anticorpilor anti-virus varicelo-zosterian, în cazuri mai complexe sau la pacienții imunocompromiși.
Pentru infecțiile respiratorii virale, cum ar fi cele cu virusuri respiratorii sincițiale sau cu virusuri gripale, manifestările includ febră, tuse și dificultăți respiratorii. În funcție de simptome și de gravitatea cazului, pot fi recomandate teste rapide antigenice sau teste de reacție în lanț a polimerazei (PCR) pentru identificarea virusului specific.
Infecțiile bacteriene
Infecțiile bacteriene pot varia de la infecții ușoare ale căilor respiratorii superioare, cum sunt infecțiile streptococice, până la infecții cutanate sau sistemice. Infecțiile streptococice, provocate de Streptococcus pyogenes, sunt frecvente la copiii de vârstă școlară și se manifestă prin febră, durere în gât și adenopatie cervicală. În aceste cazuri, diagnosticul se bazează pe un test rapid de detectare a antigenului streptococic sau, pentru o certitudine diagnostică mai mare, pe o cultură faringiană.
Pentru infecțiile cutanate, cum sunt cele cauzate de Staphylococcus aureus, un test de stafilococ este necesar pentru a determina prezența bacteriei și pentru a stabili dacă este vorba de o infecție cu o tulpină rezistentă (de exemplu, MRSA). Astfel de infecții se manifestă prin leziuni cutanate roșii, tumefiate, dureroase, uneori purulente.
Infecțiile fungice
Infecțiile fungice sunt mai puțin frecvente la copiii sănătoși, dar pot apărea, mai ales în urma administrării de antibiotice cu spectru larg sau în contextul imunității scăzute. Infecțiile cu Candida sunt frecvent întâlnite la sugari, manifestându-se sub formă de erupții cutanate eritematoase sau sub formă de candidoză orală. Diagnosticul infecțiilor fungice se bazează pe examenul microscopic direct al secrețiilor sau pe cultura fungică, iar terapia antifungică este stabilită în funcție de localizarea și severitatea infecției.
Infecțiile parazitare
Infecțiile parazitare, deși mai puțin frecvente, sunt o cauză de disconfort în rândul copiilor. Infecțiile cu Giardia sau Enterobius vermicularis se manifestă prin dureri abdominale, prurit perianal și tulburări gastro-intestinale. Diagnosticul este stabilit prin examen coproparazitologic sau prin testul de amprentă anală, în cazul oxiurozei.