În timp ce mulți dintre noi asociază expunerea la soare cu bronzul, energie debordantă și distracție în aer liber, în cercurile femeilor preocupate de sănătatea lor reproductivă sunt discuții (destul de) aprinse cu privire la probabilitatea ca statul prelungit la soare să influențeze durata și regularitatea menstruației.
În trecut, aceste preocupări ar fi fost catalogate drept superstiții sau mituri urbane, însă ar fi bine de punctat faptul că factorii de mediu (inclusiv temperatura ambiantă și radiația ultravioletă) pot avea oarecare efecte asupra echilibrului hormonal.
Corpul uman se străduiește să mențină temperatura internă în jurul valorii de 37 °C, iar când ne expunem la temperaturi ridicate declanșăm mecanisme de termoreglare care pot interfera cu funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-ovariană. Hipotalamusul, centrul de comandă al echilibrului hormonal, poate resimți stresul termic și adapta producția de gonadotropine (hormoni care reglează ovulația și menstruația).
Potrivit unei analize publicate de Cheyenne Mountain Gynecology, expunerea prelungită la căldură poate perturba secreția normală de estrogen și progesteron, rezultând ”inconsistențe în momentul debutului sângerării, precum și modificări ale duratei și intensității fluxului menstrual”. În aceeași notă, o serie de studii clinice au arătat că stresul termic sever este asociat cu cicluri menstruale mai scurte și fluxuri mai abundente, evidențiind un impact real (chiar dacă nu generalizat) al temperaturilor extreme asupra echilibrului hormonal.
Deshidratarea și dezechilibrul electrolitic, efectele negative importante create de caniculă
Pe măsură ce transpirația crește în efortul de a menține temperatura internă la aproximativ 37 °C, pierderea de apă și electroliți (sodiu, potasiu, magneziu și calciu) devine semnificativă. Dezechilibrul electrolitic nu este o senzație de sete intensă, ci poate provoca amețeli, contracții musculare dureroase și chiar tulburări ale ritmului cardiac. Pentru femeile aflate la menstră, aceste efecte se pot amplifica – deshidratarea accentuează senzația de oboseală, îngreunează buna funcționare a sistemului circulator și agravează crampele, iar asocierea dintre fluxul menstrual abundent și pierderile de lichide conduce la o stare de slăbiciune accentuată și risc crescut de anemie.
Când corpul este privat de lichide și electroliți, hormonii care reglează ciclul menstrual (în special hormonii luteinizant (LH) și foliculostimulant (FSH)) oscilează impredictibil. Aceste fluctuații hormonale pot duce la dereglări ale duratei ciclicității, manifestate prin zile suplimentare de sângerare sau, dimpotrivă, prin menstruații scurte, dar abundente. Femeile care au un flux menstrual deja puternic pot observa intensificarea acestuia în perioadele de caniculă, sub presiunea scăderii volumului sanguin și a concentrației crescute în sânge a compușilor responsabili de coagulare.
Într-o astfel de situație, gestionarea menstruației nu mai este doar o chestiune de igienă, ci de confort și sănătate. Poartă-ți slipii menstruali ca aliat eficient în zilele cu flux mai abundent: aceste lenjerii special concepute asigură absorbția lichidelor menstruale fără scurgeri, dar îți oferă și libertatea de a te mișca fără grija că te vei păta, ceea ce îți aduce un plus de liniște și încredere.
Pentru a combate deshidratarea și dezechilibrul electrolitic începe-ți ziua cu un pahar mare de apă cu un vârf de sare de Himalaya sau cu un ceai de plante răcoritor, bogat în potasiu (cum ar fi ceaiul de hibiscus), iar pe parcursul zilei alege băuturi izotonice cu apă cu puțină zeamă de lămâie, un praf de sare și un strop de miere. În felul acesta menții un nivel optim de lichide, dar îți refaci și rezervele de electroliți pierduți prin transpirație.
Problema este încă studiată
Deși există dovezi anecdotice și câteva studii de specialitate, literatura științifică dedicată exclusiv legăturii dintre statul la soare și durata menstruației rămâne fragmentară. De pildă, cercetările centrate pe termoreglarea în timpul exercițiului fizic (fără accent pe oxigenare sau radiații solare) au concluzionat că faza ciclului menstrual nu influențează semnificativ capacitatea corpului de termoreglare la efort, însă nu s-a explorat situația inversă: influența căldurii externe asupra ciclului.
Un raport recent din Frontiers in Endocrinology sugerează că expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate afecta faza preconcepțională, generând ”schimbări ale ciclului menstrual și scăderea fertilității”, dar recomandă studii longitudinale pentru validarea acestor observații. Astfel, pentru cititoarele dornice să-și planifice viața reproductivă, realitatea este că există o zonă gri între experiențele individuale și concluziile științifice.
Deși studiile recente semnalează posibilitatea ca stresul termic și deshidratarea să influențeze ușor durata ciclului menstrual și intensitatea sângerării, concluziile sunt încă parțiale. În lipsa unor cercetări exhaustive, fiecare femeie trebuie să fie propriul observator al corpului ei și să mențină o comunicare deschisă cu medicii pentru a se bucura de soare și vacanță fără grija perturbării ciclului menstrual.
