Meniu

Lipsa de magneziu? Care este doza zilnica recomandata?

Articol scris de

2 ani în urmă 79

Lipsa de magneziu, cunoscută sub numele de hipomagnezemie sau deficiență de magneziu, este o problemă de sănătate, adesea trecută cu vederea, în ciuda faptului că magneziul reprezintă unul dintre cele 7 macrominerale esențiale pentru organism. Magneziul este un factor cheie în peste 300 de reacții enzimatice care susțin sănătatea generală.

Din păcate, lipsa de magneziu devine din ce în ce mai frecventă ca urmare a scăderii aportului de-a lungul timpului pe fondul consumului ridicat de alimente procesate, sărace în macrominerale. Iată, ce trebuie să știi despre lipsa de magneziu.

Ce rol are magneziul?

Magneziul este un mineral și un electrolit, care joacă multiple roluri în funcționarea organismului. Printre cele mai importante, se numără:

  • Funcționarea nervilor și mușchilor;
  • Îmbunătățirea digestiei;
  • Producția de energie;
  • Structura osoasă și a dinților;
  • Replicarea ADN-ului;
  • ARN și sinteza proteinelor.

Ce determină lipsa de magneziu?

Cauzele carenței de magneziu variază de la o persoană la alta, însă cele mai comune sunt:

  • Consum scăzut de alimente care conțin magneziu;
  • Consum ridicat de alcool;
  • Efort fizic intens;
  • Stres;
  • Consumul anumitor medicamente;
  • Afecțiuni și operații gastrice;
  • Cauze genetice.

Condițiile de sănătate, cum ar fi diabetul, capacitatea lentă de absorbție, boala Celiacă și alte afecțiuni, reprezintă factori de risc pentru lipsa de magneziu. 

Ce simptome prezintă lipsa de magneziu?

Deficiența de magneziu determină următoarele simptome:

Convulsii și crampe musculare

Specialiștii sunt de părere că lipsa de magneziu determină un flux semnificativ de Calciu în celulele nervoase, hiperstimulând nervii musculari, fapt ce conduce la apariția tremurăturilor, crampelor musculare și chiar a convulsiilor. Cu toate că suplimentele de magneziu pot ameliora aceste crize musculare, studiile arată că acest tratament nu este eficient în rândul adulților în vârstă. 

De reținut faptul că aceste contracții musculare pot fi rezultatul și a altor cauze (cum ar fi stresul, consumul excesiv de cofeină sau efortul prelungit). De aceea, se recomandă să consulți medicul sau să faci anumite analize pentru a identifica exact cauza.

Afecțiuni de ordin mintal

Studiile au arătat că deficiența de magneziu poate duce la apatie (o stare caracterizată prin amorțeală mentală și lipsă de emoție), anxietate, depresie și chiar delir. Ținând cont de faptul că magneziul este esențial funcționării nervoase a organismului este clar că lipsa acestuia poate crea dezechilibru privind sănătatea mintală.

Osteoporoză

Deficiența de magneziu slăbește structura oaselor, diminuând totodată nivelul de calciu din sânge. Prin urmare, oamenii care au lipsă de magneziu pot fi expuși riscului de osteoporoză, facilitând apariția de fracturi osoase. Totuși, osteoporoza mai este generată și de înaintarea în vârstă, lipsa sportului sau aport scăzut de vitamina D și K.

Oboseală 

Cele mai citite articole

Epuizarea severă sau persistentă, de natură fizică și mintală se regăsește printre cele mai periculoase semne ale lipsei de magneziu.

Hipertensiune arterială 

Carența de magneziu poate fi una dintre cauzele care ar putea determina creșterea tensiunii arteriale, promovând apariția afecțiunilor cardiace. Aritmia se află printre cele mai grave efecte posibile ale acestei lipse. Pe lângă palpitații ale inimii, aritmia se mai manifestă și prin: amețeli, dificultăți de respirație, dureri în piept sau chiar leșin. Dacă nu este identificată din timp, ea poate duce la accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.

Dificultăți de respirație

Cercetătorii au descoperit că pacienții cu astm bronșic sever prezintă niveluri scăzute de magneziu. De asemenea, această deficiență permite depozitarea calciului în mușchii căilor respiratorii, determinând îngustarea lor și implicit apariția dificultăților de respirație.

Care este doza zilnică recomandată de magneziu?

Specialiștii indică faptul că doza zilnică recomandată depinde de vârstă, astfel:

VârstăFemei (fete)Bărbați (băieți)
1-3 ani80 mg
4-8 ani130 mg
9-13 ani240 mg
14-18 ani360 mg410 mg
19-30 ani310 mg400 mg
31-50 ani320 mg420 mg
≥ 51 ani320 mg420 mg

Valorile pot să difere, la femei, în perioada sarcinii sau alăptării. 

Cum poate fi diagnosticată lipsa de magneziu?

Deficiența de magneziu este diagnosticată printr-un test de sânge. Medicul îți poate prescrie efectuarea testului de sânge dacă ai simptome precum slăbiciune, iritabilitate, ritm cardiac anormal, greață, respectiv niveluri anormale de calciu sau potasiu. 

Testul de sânge pentru nivelul de magneziu prezent în sânge este similar altor teste de sânge. O asistentă va curăța regiunea de unde se va prelua sânge, va introduce un ac într-o venă a brațului sau a mâinii și va preleva o probă de sânge. Apoi, asistenta va îndepărta acul și va acoperi zona cu vată sau un plasture pentru a preveni sângerarea. Proba va ajunge la laborator, unde prin diverse procedee chimice, se va stabili nivelul de magneziu din sânge.

Ulterior, medicul va analiza rezultatele testului și îți va comunica semnificația acestora. Nivelurile scăzute ar putea indica că stilul alimentar este sărac în magneziu, în timp ce un nivel prea mare ar sugera insuficiență renală sau o funcționare deficitară a rinichilor. 

Unii medici susțin că un test de sânge nu este suficient pentru testarea nivelului de magneziu din organism. Acest lucru se datorează faptului că o mare parte din magneziul din corpul tău este stocat în oase și în alte locuri, nu doar în sânge. Prin urmare, se mai pot solicita și teste precum:

  • Test de urină;
  • Test nivel magneziu din celulele roșii din sânge.
  • Test EXA, surprinde nivelul de magneziu dintr-un eșantion de celule bucale. 

Ce poți face pentru a îmbunătăți nivelul de magneziu?

Cei care își doresc să își sporească nivelul de magneziu ar putea opta pentru:

  • Consumul frecvent de legume (de exemplu, fasole), precum și fructe (smochine uscate, avocado, banane, kiwi, etc), semințe (migdale, semințe de dovleac, caju), cereale (quinoa, grâu), lactate (iaurt, lapte), verdeață (spanac);
  • Minimizarea sau evitarea consumului de alimente procesate și sărace în magneziu;
  • Evitarea suplimentelor cu doze mari de zinc;
  • Tratarea deficienței de vitamina D;
  • Întreruperea fumatului;
  • Consumul de suplimente de magneziu, la recomandarea medicului sau a farmacistului – pentru a te asigura că suplimentul nu interferează cu celelalte medicamente pe care le iei, este necesar să discuți, în prealabil, cu un medic. În plus, administrarea de suplimente incorectă poate face ca magneziul să nu funcționeze, respectiv poate să creeze efecte dăunătoare (diaree, crampe și greață).

Atenție! Acest conținut prezintă informații generale și nu reprezintă îndemnuri medicale. Când vine vorba de sănătatea ta, euromedic.ro îți recomandă să apelezi la un medic sau la un furnizor de servicii medicale. În caz de urgențe, sună la 112 sau mergi imediat la cel mai apropiat departament de urgență.

Cele mai citite articole