Cataracta este o afectiune oculara comuna, caracterizata prin opacifierea cristalinului, ceea ce duce la o scadere progresiva a acuitatii vizuale. Aceasta poate aparea din diverse cauze si poate avea manifestari diferite in functie de tipul sau. In acest articol, vom explora principalele forme de cataracta si modul in care afecteaza vederea pacientilor.
Cataracta nucleara
Cataracta nucleara este o forma de cataracta in care centrul cristalinului, numit nucleu, se opacifiaza. Este cea mai frecventa forma de cataracta intalnita la persoanele in varsta, fiind strans legata de procesul de imbatranire. In faza initiala, poti observa ca vederea la distanta devine neclara, in timp ce obiectele de aproape par clare. S-ar putea chiar sa experimentezi o imbunatatire temporara a vederii la citit, fenomen numit „a doua vedere” sau „bucuria de scurta durata”.[1][2]
Totusi, pe masura ce cataracta avanseaza, nucleul cristalinului incepe sa se ingalbeneasca sau chiar sa capete o nuanta maronie, ceea ce reduce semnificativ cantitatea de lumina care trece prin cristalin. Acest lucru iti poate inrautati vederea si poate face dificila distingerea culorilor. Simptomele cataractei nucleare mai pot include: vedere slaba in conditii de lumina redusa (de exemplu, la condusul pe timp de noapte), pierderea contrastului si vederea dubla la un singur ochi (diplopia monoculara).[1][2]
Cataracta corticala
Cataracta corticala este o forma de cataracta care afecteaza zona externa a cristalinului, adica marginile acestuia. Primul semn al cataractei corticale este aparitia unor pete sau striuri albe, in forma de pana, pe marginea externa a cortexului cristalinului. Aceasta evolutie este lenta, dar constanta, striurile extinzandu-se treptat catre centrul cristalinului. Odata ce acestea ajung in zona centrala a ochiului, lumina care trece prin lentila este blocata sau distorsionata, ceea ce duce la scaderea vederii.[1][2]
Simptomele cataractei corticale sunt diverse si pot varia de la o persoana la alta. In general, aceasta forma de cataracta afecteaza atat vederea la distanta, cat si pe cea de aproape. Pacientii pot observa o scadere a claritatii vizuale, mai ales in conditii de lumina slaba. De asemenea, poate aparea sensibilitate la lumina si pot fi observate halouri in jurul surselor de lumina. In unele cazuri, pacientii pot avea dificultati in a distinge contrastul sau culorile.[1][2]
Cataracta subcapulara posterioara
Cataracta subcapsulara posterioara este o forma distincta de cataracta ce se formeaza in partea din spate a cristalinului, zona direct in calea luminii. Aceasta incepe ca o mica pata opaca ce, pe masura ce se dezvolta, poate afecta grav vederea. Este frecvent asociata cu dificultati in vederea de aproape. De asemenea, poate afecta claritatea vederii in lumina puternica si poate provoca straluciri sau halouri in jurul luminilor pe timp de noapte.[1][2]
O particularitate a cataractei subcapsulare posterioare este faptul ca progreseaza mai rapid decat alte forme.[1][2]
Cataracta congenitala
Cataracta congenitala este o afectiune ce poate fi prezenta la nastere sau poate aparea in primii ani de viata. Aceasta poate fi cauzata de numerosi factori, inclusiv factori ereditari, infectii sau traume survenite in timpul sarcinii. De asemenea, exista si anumite boli care pot duce la dezvoltarea cataractei congenitale, printre care si distrofia miotonica, galactozemia, neurofibromatoza de tip 2 si rubeola (pojarelul).[1][2]
Poate fi unilaterala sau bilaterala si nu intotdeauna afecteaza semnificativ vederea. Daca interfereaza cu vederea, este, de obicei, tratata la scurt timp dupa diagnosticare.[1][2]
Cataracta traumatica
Cataracta traumatica este un tip de cataracta care poate aparea ca urmare a unor traumatisme oculare. Cauzele pot varia de la leziuni oculare contondente sau penetrante, la electrocutare, arsuri chimice sau expunere la radiatii. Traumatismul poate deteriora cristalinul, lentila naturala a ochiului, ducand la opacifierea acestuia. Simptomele includ vedere incetosata, sensibilitate la lumina, vedere dubla si, in unele cazuri, durere oculara. Incetosarea cristalinului poate fi localizata sau se poate extinde la intreaga lentila.[1]
Dezvoltarea cataractei poate fi rapida dupa incident, ceea ce face ca acuitatea vizuala sa scada semnificativ in perioada urmatoare, dar poate fi si graduala.[1]
Cataracta, indiferent de forma sa, reprezinta o afectiune oftalmologica frecventa, cu un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Este esential sa se acorde atentie simptomelor, cum ar fi vederea incetosata, sensibilitatea la lumina sau modificarile perceptiei culorilor, si sa se efectueze controale oftalmologice regulate. Diagnosticarea precoce permite un tratament eficient, iar interventia chirurgicala ramane singura optiune viabila pentru restabilirea vederii.
Disclaimer: Acest articol are rol informativ si nu poate inlocui vizita la medic. Pentru un diagnostic corect si recomandari de tratament, adreseaza-te unui medic oftalmolog!
Surse:
- „Cataract”, EyeWiki – American Academy of Ophthalmology, 11 Dec. 2024, eyewiki.org/Cataract. Accesat la 20 Mar. 2025.
- „Cataracts – Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cataracts/symptoms-causes/syc-20353790. Accesat la 20 Mar. 2025.
