Tensiunea arterială mică, cunoscută în termeni medicali ca hipotensiune, este adesea privită ca opusul hipertensiunii (tensiune mare), însă nu beneficiază de aceeași atenție din partea publicului. Mulți oameni nu sunt conștienți de faptul că o tensiune arterială scăzută poate cauza simptome supărătoare și, în unele cazuri, poate semnala probleme de sănătate serioase. De aceea, este esențial să înțelegem ce înseamnă o tensiune mică, care sunt cauzele sale, cum se manifestă și ce putem face pentru a o ține sub control.
Ce este tensiunea arterială mică?
Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele împinge pereții arterelor în timp ce circulă prin corp. Se exprimă prin două valori:
- Sistolica (valoarea mare) – măsoară presiunea în artere în timpul bătăilor inimii.
- Diastolica (valoarea mică) – măsoară presiunea dintre bătăi, când inima se relaxează.
O tensiune arterială considerată normală este de aproximativ 120/80 mmHg. Când valorile scad sub 90/60 mmHg, se vorbește despre hipotensiune.
Cauzele tensiunii mici
Hipotensiunea poate apărea în mod natural la anumite persoane, în special la femei tinere sau persoane slabe, fără să indice o problemă de sănătate. Însă, în alte cazuri, poate fi cauzată de:
- Deshidratare – lipsa apei din organism reduce volumul sângelui și, implicit, presiunea.
- Infecții severe – pot dilata vasele de sânge, provocând scăderea bruscă a tensiunii.
- Afecțiuni cardiace – insuficiența cardiacă, bradicardia sau problemele valvelor pot influența tensiunea.
- Probleme endocrine – tulburările tiroidiene, boala Addison sau hipoglicemia pot duce la hipotensiune.
- Medicamente – unele antidepresive, diuretice, beta-blocante sau medicamente pentru Parkinson pot avea ca efect advers scăderea tensiunii.
- Sângerări masive sau traume – pot duce la șoc hipotensiv, o urgență medicală.
- Sarcina – în special în primul și al doilea trimestru, când sistemul circulator se extinde rapid.
Simptomele hipotensiunii
Tensiunea mică nu provoacă întotdeauna simptome. Însă atunci când apare o scădere bruscă sau când organismul nu se poate adapta, pot apărea semne neplăcute:
- Amețeală sau vertij, mai ales la ridicarea bruscă în picioare
- Leșin (sincopă)
- Oboseală accentuată
- Vedere încețoșată
- Greață
- Probleme de concentrare
- Piele rece, umedă și palidă
- Respirație superficială și rapidă în cazuri grave
Este important să nu ignorăm aceste simptome, mai ales dacă apar frecvent. Pot indica faptul că tensiunea este prea mică pentru ca organele vitale să fie irigate corespunzător.
Tipuri de hipotensiune
Medicii clasifică tensiunea mică în mai multe tipuri:
- Hipotensiunea ortostatică – apare la schimbarea bruscă a poziției corpului, cum ar fi trecerea din șezut în picioare. Este frecventă la vârstnici.
- Hipotensiunea postprandială – scăderea tensiunii după masă, în special la persoanele în vârstă.
- Hipotensiunea mediată neural – afectează în special tinerii și poate apărea în timpul statului în picioare pentru perioade lungi.
- Hipotensiunea severă, cauzată de șoc – o urgență medicală în care tensiunea scade drastic, punând viața în pericol.
Diagnostic și monitorizare
Diagnosticul se face prin măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul unui tensiometru. Se recomandă monitorizarea zilnică, în special dimineața și seara, în poziții diferite (culcat, șezut, în picioare).
În unele cazuri, medicul poate recomanda analize de sânge, EKG, ecografie cardiacă sau teste de stres pentru a descoperi cauza exactă.
Vrei să afli mai multe despre cauzele, simptomele și tratamentele tensiunii mici? Intră acum pe blogul Remedium Farm și citește articolul complet, scris de specialiști, cu informații medicale detaliate și recomandări utile:
Cum se poate trata tensiunea mică?
Tratamentul depinde de cauza identificată. Dacă este vorba de un episod izolat, nu necesită tratament special. Însă dacă hipotensiunea este cronică sau provoacă simptome neplăcute, se pot lua următoarele măsuri:
Modificări ale stilului de viață
- Hidratare corectă – consumul de apă (minim 2 litri/zi) ajută la menținerea volumului sanguin.
- Alimentație echilibrată – mesele regulate, bogate în sare naturală și proteine, pot stabiliza tensiunea.
- Evitarea alcoolului – alcoolul dilată vasele și poate agrava simptomele.
- Mișcare moderată – exercițiile fizice regulate îmbunătățesc circulația sângelui.
- Ridicarea lentă din pat sau scaun – pentru a preveni amețelile.
- Purtați ciorapi compresivi – aceștia pot reduce acumularea sângelui în picioare.
Tratament medicamentos
În cazurile severe, medicul poate recomanda medicamente precum fludrocortizon (pentru creșterea volumului de sânge) sau midodrină (pentru constricția vaselor de sânge).
Când trebuie să mergi la medic
Este recomandat să consulți un medic dacă:
- Ai frecvent amețeli sau leșinuri
- Ai tensiuni constant sub 90/60 mmHg
- Apar simptome după administrarea unui medicament
- Ești gravidă și ai simptome persistente
- Ai boli cronice care pot afecta tensiunea
Tensiunea mică poate părea, la prima vedere, o afecțiune inofensivă, însă pentru unii oameni poate însemna episoade de leșin, oboseală sau chiar risc crescut de accidentare. Cu o atenție sporită, un stil de viață sănătos și sprijin medical la nevoie, simptomele hipotensiunii pot fi ținute sub control, permițând o viață activă și echilibrată.
